Arhivă pentru Teatrul Vechi

Spaţiu teatral şi teatralizarea spaţiului sau cu privire la scenografiile cotidianului

Posted in Acasă la muză with tags , , , , , , on martie 18, 2010 by ochiulthaliei

 Parca la Arad ar fi fost Christo Vladimirov Javacheff  împachetând Teatrul Vechi

fotografie de Alexandru Pecican

Cum ar arăta oraşele noastre îmbrăcate în mătăsuri şi brocarte? Textilarea şi detextilarea structurilor arhitectonice ar însemna o abordare inovativă a arhitecturii? Sau ar face, mai degrabă, trecerea de la arhitectura propriu-zisă la scenografii urbane sofisticate? Deja, ornarea faţadelor edificiilor cu panouri publicitare, împodobirea lor cu bannere pare că anunţă nu doar participarea fiecăruia dintre noi – că o vrea ori nu – la o nouă istorie, inaugurată de dominaţia multimediatică. Dar luminarea cu intenţii artistice, în culori sau prin spoturi „albe”, a clădirilor de importanţă administrativă, religioasă, economică sau culturală, atrage atenţia asupra spectacolului teatral pe care noaptea îl aduce, tot mai mult, pe străzile locuite de noi… (Priam von Cernowitz)

ARAD: Primul teatru cu pod pe frânghii din România

Posted in Acasă la muză with tags , , , , , on martie 10, 2010 by ochiulthaliei

 Teatrul Vechi, Arad (sec. al XIX-lea)

sursa: http://www.welcometoromania.ro/Arad/Arad_Teatrul_r.htm

TEATRUL VECHI din Arad

Posted in Acasă la muză with tags , , , , , , , on martie 10, 2010 by ochiulthaliei

Prima clădire cu destinaţia: teatru permanent, a fost ridicată în 1816-1817 în stil baroc din iniţiativa şi pe cheltuiala comerciantului Iacob Hirschl, de origine vieneză. Construcţia este unicat în ţară prin podul de frânghie. La început au jucau asociaţii teatrale nemţeşti şi maghiare. Pe scena acestui teatru a urcat şi personajul legendar al teatrului maghiar Déryné Széppataki Róza (1793-1872). Aici au avut loc spectacolele trupei lui Matei Milo, în cadrul turneului prin Transilvania, spectacole la care a participat si Mihai Eminescu în calitate de sufleur. Din păcate placa de marmură care amintea de perioada glorioasă a acestei clădiri a dispărut. Din 1874 teatrul vechi a devenit depozitul teatrului nou, iar din 1907 aici s-a deschis cinematograful Urania, devenind prima clădire de acest gen din ţara. Tot aici are loc la 16 aprilie 1913 si prima reprezentaţie cu un film românesc: Războiul Independenţei. Cinematograful a funcţionat pînă în anul 1967.

Clădirea declarată monument nu a fost restaurată încă.

Anonimus